„În mintea mea e iarnă, dar în sufletul meu e o primăvara permanentă.”
Victor Hugo
Problemele de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia, au cauzat probleme la nivel mondial chiar înainte de răspândirea COVID-19 și pandemia le-a înrăutățit. Din primul an al pandemiei de COVID-19, ratele de anxietate și depresie la nivel mondial au crescut cu 25%.
Printre cei mai afectați sunt cei tineri și femeile. Suprinzător sau nu, creșterea numărului de oameni care se luptă cu aceste afecțiuni a coincis și cu lacunele din serviciile de specialitate.
Cercetările sugerează că pandemia a ridicat alarmant impactul pe care singurătatea îl are asupra unui individ.
Vestea bună este că micile acțiuni zilnice, cum ar fi o plimbare scurtă, o pauză de pe rețelele de socializare sau chiar un somn scurt, pot avea un impact pozitiv asupra noastră.
Separat, consilierea și terapia sunt indicate atunci când ne confuntăm cu anxietate sau depresie.
1. Pauza scurtă poate face minuni
Reducerea timpului pentrecut în fața unui ecran (PC, laptop sau smartphone) poate atenua sentimentele de izolare, singurătate și chiar invidie, care pot apărea din cauza rețelelor sociale, potrivit Jelena Kecmanovic, profesor adjunct de psihologie la Universitatea Georgetown.
„Mai multe studii au arătat că și o pauză de cinci zile sau o săptămână de la Facebook poate duce la un stres mai mic și o calitate a vieții mai bună”, scrie ea.
Dacă punem această informație în contextul actual, are și mai mult sens având în vedere că efectele pandamiei COVID-19, la nivel mental, de abia acum se văd.
2. Exercițiile fizice ca medicament pentru creier
Arash Javanbakht, profesor de psihiatrie la Universitatea de Stat Wayne, împărtășește știința din spatele conexiunii dintre exercițiile fizice și sănătatea mentală.
„A face antrenament în mod regulat și în orice mediu chiar schimbă biologia creierului” explică el. „Exercițiile regulate, în special cardio, produc modificări pozitive la nivelul creierului. ”
„Încă un pas este mai bine decât niciunul, iar trei genuflexiuni sunt mai bune decât nici una.”
Când ești mai puțin motivat, sau la început, nu te judeca prea tare. Trei minute să dansezi pe muzica ta preferată încă contează.
3. Crezi că terapia este doar pentru cei „nebuni”?
Oamenii care au nevoie de terapie și consiliere psihologică au suferit multă vreme și încă o fac, din cauza stigmatizării sociale, dar aceste servicii sunt vitale pentru protejarea și îmbunătățirea sănătății noastre.
„Decenii de cercetări arată că psihoterapia este eficientă pentru atenuarea celor mai comune forme de suferință psihologică, cum ar fi anxietatea și depresia. Dar bunăstarea înseamnă mai mult decât reducerea suferinței”, scrie Steven Sandage, profesor de psihologie a religiei și teologie la Boston University School of Theology.
„Consilierea companiată de terapie într-un cabinet psihologic, cu specialiști acreditați, poate fi eficientă în cultivarea unor calități precum iertarea, compasiunea și recunoștința.”
4. Încearcă să nu faci nimic
Deși s-ar putea să nu se fie întotdeauna plauzibil sau chiar confortabil, acordarea unui moment de odihnă poate face minuni pentru bunăstarea mentală, mai ales atunci când viteza și eficiența par să fi devenit parte integrantă a vieții noastre.
În era abordării hustle, perspectiva de a nu face nimic poate suna nerealistă și nerezonabilă. Mulți dintre noi chiar ne putem speria.
Motivul este că nu înțelegem ce înseamnă să nu fii productiv vs să fii productiv.
De fapt, cercetările sugerează că a nu face nimic este esențial pentru creativitate și inovație, iar inactivitatea aparentă a unei persoane ar putea cultiva de fapt noi perspective.
Așa că, incearcă să nu faci absolut nimic. Lenevește.
– Citește și despre anxietatea socială.
