Am trăit cu toții o situație similară: să avem o stare puternică de iritare în timp ce savuram un cocktail sau să avem emoții înainte de un task la locul de muncă.
Ce trebuie știut este faptul că tulburarea de anxietate socială nu este doar o formă de timiditate. Pentru persoanele care suferă de această afecțiune, interacțiunile sociale nu sunt doar incomode, ci pot fi cu adevărat chinuitoare.
Atunci când ne luptăm cu anxietatea socială, sarcinile zilnice pot fi greu de dus la bun sfărșit și acest lucru ne poate împiedica să ne bucurăm de viață.
Tabel de conținut
Ce este tulburarea de anxietate socială?
Tulburarea de anxietate socială este o afecțiune care se manifestă prin frici puternice și iraționale de a fi criticat sau judecat, rușine profundă sau chiar jenă.
Aceste emoții sunt atât de dureroase și puternice încât afectează viața de zi cu zi – te împiedică să ai relații cu oamenii din jurul tău și chiar îți sabotează succesul în carieră.
În cele din urmă, te poate împiedica să îți atingi adevăratul potențialul.
Cum diferă față de timiditatea obișnuită?
Pentru cei cu anxietate socială, chiar și situațiile de zi cu zi, cum ar fi să servești masa în fața altora, să ceri ajutor sau să folosești o toaletă publică, pot crește sentimentele de neliniște.
Factori de risc
Tulburarea de anxietate socială este, de cele mai multe ori, cauzată de o combinație între factorii biologici, psihologici și de mediu. Factorii de risc pentru dezvoltarea tulburării de anxietate socială includ:
- Vulnerabilitatea genetică: O persoană cu antecedente familiale, mai exact cu tulburări de anxietate, este probabil să fie mai expusă riscului de a dezvolta această afecțiune;
- Experiențe negative: Experiențele negative repetitive, în special cele care produc traume, pot crește riscul unei persoane de a dezvolta o tulburare de anxietate socială;
- Noile cerințe sociale: Declanșatorii anxietății sociale, cum ar fi noile norme sociale, pot crește riscul acesteia de a fi diagnosticate cu o formă de anxietate. Schimbările bruște din viața noastră pot declanșa răspunsuri de stres sau panică și pot duce la tulburări de anxietate socială.
Simptome anxietate socială
Simptomele tulburării de anxietate socială se încadrează de obicei în trei categorii diferite. Deși experiența fiecăruia dintre noi este diferită, simptomele sunt fizice, cognitive și comportamentale.
Simptome fizice
- Vedere încețoșată;
- Înroșirea, de obicei a feței;
- Dureri în piept;
- Frisoane;
- Ameţeală;
- Dureri de cap;
- Greaţă;
- Tensiune musculară;
- Dificultăți de respirație;
- Transpiraţie excesivă;
- Sentimente de detașare de sine (depersonalizare);
- Palpitații.
În unele cazuri, aceste simptome pot deveni severe încât escaladează într-un atac de panică.
Cu toate acestea, persoanele care suferă de fobie socială știu că panica lor este provocată de fricile legate de situațiile sociale la care sunte expuse și nu de frica legată de atacul de panică în sine.
Simptome comportamentale & psihologice
- Sentiment de teamă în legătură cu activitățile de zi cu zi;
- Evitarea activităților sau interacțiunilor sociale;
- Frica de critică sau de anu fi judecat(ă);
- Lipsa de claritate în gânduri;
- Evitarea contactului vizual;
- Stimă de sine scazută;
- Hipersensibilitate emoțională;
- Consumul de alcool înainte de interacțiunea socială;
- Foarte critic cu propria persoană;
- Bâlbâială.
Simptome cognitive
Tulburarea de anxietate socială aduce cu sine și simptome cognitive, care sunt de fapt modele disfuncționale de gândire.
- Convingeri negative: convingeri puternice despre lipsa abilităților în situații sociale și/sau legate de performanță;
- Prejudecată negativă: tendința de a ignora întâlnirile sociale care te fac să te simți bine și de a supraestima abilitățile sociale ale celorlalți;
- Gânduri negative: evaluări negative despre tine în situații sociale sau legate de performanță.
Atunci când suferi de tulburare de anxietate socială, este posibil să începi să ai gânduri negative, cum ar fi: „Toți ceilalți sunt foarte relaxați”, „Dacă spun ceva greșit?” sau „Dacă toată lumea observă că vocea mea tremură?”
Aceste gânduri încep să scape rapid de sub control până la punctul în care nu auzi nimic din ce au spus ceilalți. Când îți vine rândul să vorbești, spui cât mai puțin posibil și speri că nimeni nu ți-a observat starea prin care treci.
Anxietate socială: Complicații
Fobia socială poate duce la atacuri de panică severe, ce pot fi înfricoșătoare și pot contribui la creșterea sentimentelor de frică și evitare.
De asemenea, evitarea situațiilor sociale poate face dificilă menținerea relațiilor interpersonale. Acest lucru îți poate afecta capacitatea de a fi productiv la locul de muncă sau de a participa la alte evenimente sociale.
În același timp, poate contribui la dorința de izolare și de singurătate, lucruri care pot avea un impact negativ asupra sănătății tale.
În cazurile severe, dacă este lăsată netratată, tulburarea de anxietate socială poate crește riscul de a avea o calitate slabă a vieții. S-ar putea să ai puțini prieteni sau chiar deloc și nici o relație romantică.
Cum este tratată anxietatea socială
Tulburarea de anxietate socială poate fi tratată cu ajutorul unui psihoterapeut și doar după confirmarea diagnosticului. Pshihoterapeutul poate ajuta atât online, cât și în cabinet, să schimbi tiparele de gândire, cele care cauzează afecțiunea în sine, lucru care te ajută să menți anxietatea sub control.
Terapia cognitiv-comportamentală este tipul de tratament psihologic cel mai des folosit în tratarea tulburarii de anxietate socială.
Mai exact, terapia cognitiv-comportamentală te poate ajuta să învăți să recunoaști modelele de gândire distorsionate și să le reîncadrezi într-un mod mai realist.
De asemenea, te mai învață cum să îți construiești anumite abilități de adaptare pentru a te ajuta să gestionezi stările anxioase și simptomele fizice asociate care apar în anumite situații.
Aceste tehnici te pot ajuta să te simți mai calm în acele momente și totodată te pot învăța să abordezi cu grație gafele pe care oricum toți le facem.
Cum depășești singur fobia socială
A ști cum să treci singur peste anxietatea socială, te poate schimba în așa fel încât s-ar putea să te simți ca o persoană nouă. Dacă descoperi că frica pe care o ai vis-a-vis de activitățile de zi cu zi, obișnuite, îți dictează viața, ar putea fi timpul să explorezi câteva dintre sfaturile pe care ți le oferim mai jos.
Informează-te despre ce înseamnă anxietatea socială
Începe cu tot ce poți găsi rapid; video, articole (ca cel pe care îl citești acum) sau aplicații mobile de self-help. Ce pot face aceste materiale este să te ajute să înțelegi cum se dezvoltă anxietatea, să afli că nu ești singur și să afli/înveți anumite tehnici pe care alți oameni le-au folosit pentru a se recupera.
Învață o tehnică de respirație sau de relaxare
A învăța tehnici de respirație, te poate ajuta să reduci sentimentele de panică atunci când întâlnești situații care declanșează anxietatea socială.
Pas cu pas
Dacă simți că poți să-ți confrunți anxietatea socială, cea mai bună strategie este să o iei pas cu pas – întâlniri, ieșiri scurte. Este foarte încurajator să observi că poți simți și face față fricii cauzate de fobia socială.
Pe de altă parte, dacă te-ai recuperat, este o idee bună să continui să faci ceea ce faci acum. De exemplu, dacă știi că ești destul de nerăbdător să cunoști oameni noi, nu evita să faci asta. Dacă profiți de orice ocazie pentru a întâlni oameni noi, încrederea în tine va crește exponențial.
Rămâi conectat cu ceilalți
Spune familiei și prietenilor tăi prin ceea ce treci. Ajutați-i să înțeleagă că nu te va ajuta să îți spună să te relaxezi sau, mai rău, să te ignore. Spune-le că ceea ce ai nevoie este sprijinul și încurajarea lor pentru ca tu să-ți înțelegi și să-ți înfrunți anxietatea.
Un alt ajutor ți-l pot da atunci când trebuie să faci față situațiilor sociale – pot fi alături de tine și fizic.
Fii în continuare implicat în viața de zi cu zi
Anxietatea socială nu afectează fiecare aspect al vieții tale, așa că asigură-te că îți menții activitățile și interesele care nu sunt afectate de această afecțiune. Acest tip de abordare îmbunătățește calitatea vieții și resursele pentru a te ocupa de fobia socială.
Evită alcoolul și drogurile
Alcoolul și drogurile nu sunt recomandate pentru a gestiona nici o afecțiune. Mai mult ca sigur că după consumarea lor, te vei simți și mai anxios, agravându-ți starea deja existentă.
Fii activ fizic
Datorită numeroaselor studii efectuate până astăzi, știm că exercițiile fizice stimulează, pozitiv, atât de mintea, cât și de corpul. Încearcă să fii cât mai activ fizic – du-te la o sală de fitness, practică un sport etc.
Întrebări și răspunsuri
Cât de comună este tulburarea de anxietatea socială?
Tulburarea de anxietate socială este unul dintre cele mai frecvente tipuri de anxietate. La nivel global, 1 din 3 (36%) oameni îndeplinesc criteriile de prag pentru a fi diagnoscticați cu această afecțiune.
Nu este anxietatea socială doar o formă de timiditate?
Nu. Persoanele cu tulburare de anxietate socială au o teamă extremă de a fi examinate de către ceilalți. Sunt îngroziți că se vor umili sau se vor face de rușine.
Este anxietatea socială genetică?
Componenta genetică a tulburării de anxietate socială este cunoscută și sub denumirea de „ereditabilitatea” tulburării. Deși ratele de ereditate pot varia, a fost estimată la aproximativ 30 până la 40 la sută, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime din cauzele care stau la baza fobiei sociale se datorează moștenirii ereditare.
Poate fi vindecată anxietatea socială cu medicamente?
Pshihoterapeutul sau medicul de familie poate prescrie anumie medicamente care tratează anxietatea și depresia. Trebuie reținut faptul că aceste medicamente nu vindecă tulburarea de anxietate socială – pot doar ameliora simptomele și te pot ajuta să funcționezi în viața de zi cu zi.
Poate anxietatea socială să dispară de la sine?
Pentru unii oameni, devine mai suportabil pe măsură ce îmbătrânesc. Dar pentru majoritatea celor care suferă de această formă de anxietate, nu dispare de la sine fără tratament. Este important să cauți ajutor dacă ai simptome.
Concluzie
Tulburarea de anxietate socială este o afecțiune cronică, comună, adesea invalidantă.
Este, de asemenea, o afecțiune pentru care terapii eficiente (atât farmacologice, cât și psihoterapeutice) sunt disponibile cu ușurință. Impactul tratamentului poate fi uimitor de benefic, chiar și la persoanele care suferă de această boală de foarte mult timp.
